Rezultatele 1 - 25 din 26 pentru "rosia montana arbitraj"

România și Gabriel Resources, cele două părți din procesul privind Roșia Montană, derulat la tribunalul arbitral ICSID, vor avea la dispoziție un termen extins, de 90 de zile în loc de 20, pentru a transmite tribunalului ce informații consideră că trebuie să rămână confidențiale din acest dosar, a anunțat Ministerul Finanțelor. În schimb, termenul în care poate fi introdusă acțiunea în anulare rămâne de 120 zile de la data comunicării hotărârii.

Acțiunile companiei canadiene Gabriel Resources se prăbușesc înainte de deschiderea bursei de la Toronto, la puțin peste zero.

Aceasta dezvăluise în ziua respectivă, în jurul orei 15, că deține peste 1,2 milioane de acțiuni Gabriel Resources, plus alte peste 2 milioane de drepturi de subscriere. Anunțul a fost făcut cu câteva ore înainte de decizia arbitrală Roșia Montană, la acel moment așteptarea publicului, alimentată de declarații oficiale ale guvernanților, fiind că țării îi va fi impusă plata unor despăgubiri masive, de miliarde de dolari.

Casa de avocatură care a reprezentat România în procesul intentat de Gabriel Resources în cazul exploatării aurifere de la Roșia Montană transmite că în decizia luată în favoarea României Tribunalul Arbitral a „respins toate pretențiile reclamanților pe fond” și a ținut cont de „numeroasele provocări de mediu, sociale, culturale și economice cu care s-a confruntat proiectul minier”, constatând că autoritățile române și-au îndeplinit "mandatul de reglementare cât de bine au putut în aceste circumstanțe dificile".

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat sâmbătă despre decizia în cazul Roșia Montană, că avocații i-au spus că șansele noastre sunt minime și că ar fi o minune dacă am câștiga. ”Iată că minunea s-a întâmplat și țara a scăpat de un mare necaz”, a mai comentat Boloș, el criticâns speculațiile care au apărut în spațiul public și care sunt ”o formă de răutate” și trebuie să fie mai temperate. Marcel Boloș a dat asigurări că Ministerul Finanțelor a apărat interesul public al României, așa cum era firesc.

România a câștigat procesul cu Gabriel Resources.

Statul român ar putea fi obligat, în procesul pe care îl are la tribunalul Băncii Mondiale (BM) cu Gabriel Resources, să continue proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. "Dacă decizia este una nemonetară și va privi continuarea implementării investiției, atunci va trebui să ne supunem acelei decizii. Va trebui să găsim calea legală să o punem în aplicare", a spus ministrul.

Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile, de pe lângă Banca Mondială, la care este arbitrat litigiul dintre Gabriel Resources, compania-mamă a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și statul român, a declarat procedura închisă, urmând să emită sentința în acest caz.

Compania canadiană Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat din Munții Apuseni, vrea să atragă până la 4,75 milioane de dolari de la investitori printr-un plasament privat, fonduri ce vor fi folosite pentru acoperirea unor costuri legate de procesul de arbitraj cu România și finanțarea capitalului de lucru.

Cheltuielile totale cu avocați și experți ale companiei canadiene Gabriel Resources, compania-mamă a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), în procesul de 4,4-4,8 miliarde de dolari pe care îl are cu statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile (ICSID), de pe lângă Banca Mondială, se ridică la 63,96 milioane de dolari, sumă pe care reprezentanții companiei au cerut instanței să o acorde în totalitate, potrivit documentelor consultate de Profit.ro. Pe de altă parte, statul român a cheltuit de câteva ori mai puțin și cere, de asemenea, tribunalului să îi fie recunoscute și despăgubite costurile respective. În aprilie, tribunalul a anunțat că începe să lucreze la pregătirea deciziei, însă nu există un termen până la care să fie anunțată.

Procedura de arbitraj durează de aproape 8 ani, fiind inițiată în iulie 2015.

Declarații publice din vară ale președintelui Klaus Iohannis, premierului de atunci Florin Cîțu, ex-vicepremierului Dan Barna și fostului ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, pe subiectul înscrierii peisajului minier Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, se numără printre probele noi cu care Gabriel Resources, dezvoltatorul proiectului minier aurifer omonim blocat, vrea să își susțină pretențiile de miliarde de dolari față de statul român în cadrul procedurii de arbitraj derulate în această speță la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.

Gabriel Resources spune că, potrivit informațiilor sale, propunerea României de includere a peisajului cultural Roșia Montană în patrimoniul UNESCO va fi analizată la întrunirea Comitetului Patrimoniului Mondial care va avea loc în format parțial online luna viitoare la Fuzhou, în China, în perioada 16-31 iulie.

Gabriel Resources, compania-mamă canadiană a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, care cere despăgubiri de 4,8 miliarde dolari statului român într-un arbitraj derulat la Washington, a numit în Consiliul său de Administrație trei noi membri independenți non-executivi: pe un fost director de afaceri corporative al gigantului produselor de lux Louis Vuitton, pe una dintre cele mai influente femei-executiv din industria minieră și financiară a Americii de Nord, totodată soția unui notoriu "guru" al investițiilor de pe Wall Street, precum și pe unul dintre directorii unui grup minier multinațional implicat într-un proiect, de asemenea controversat, de extracție de aur cu cianuri, în Armenia, cu o evoluție similară cu a celui de la Roșia Montană, grup aflat în faliment.

Compania canadiană Gabriel Resources, principalul acționar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), a atras 18,7 de milioane de dolari de la investitori, bani ce vor fi folosiți pentru acoperirea unor costuri legate de procesul de arbitraj cu România și finanțarea capitalului de lucru.

RMGC a înaintat ANRM în martie cerere de prelungire a valabilității licenței, în contextul în care compania spune că "și-a confirmat în mod consistent voința de a intra într-un proces de consultare cu autoritățile române în scopul ajungerii la o rezolvare amiabilă a disputei arbitrale de la ICSID sau la un aranjament care să permită grupului decompanii Gabriel Resources să dezvolte proiectul auro-argintifer Roșia Momtană din România".

Potrivit datelor Gabriel Resources, salariul anual brut de bază al lui Dragoș Tănase ca director general al RMGC este de 408.688 dolari canadieni (circa 1,27 milioane lei pe an, respectiv 106.000 lei pe lună). Fostul CEO al Gabriel Resources, Jonathan Henry, avea, înainte de a părăsi compania, un salariu anual brut de bază de 735.311 dolari canadieni.

Calculele se bazează pe pretenția companiei de a fi identificat cu precizie momentul în timp de la care presupusul prejudiciu ar fi devenit efectiv: 29 iulie 2011. Întâmplător sau nu, la data respectivă, acțiunile Gabriel Resources erau cotate pe bursa din Toronto la prețul de 7,79 dolari/titlu, cu doar circa 9% sub maximul istoric de 8,60 dolari/titlu consemnat în iunie 2010.

În ultimul său raport trimestrial, Gabriel Resources afirmă că includerea localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO “ar avea un impact material advers asupra afacerilor, activelor și situației financiare a companiei prin aceea că ar limita drastic termenii în care un proiect minier în zonă ar putea fi autorizat și, în consecință, și posibilitatea unei rezolvări amiabile a disputei cu statul român“.

A fost creat juridic un fond care, în eventualitatea în care Gabriel Resources va avea câștig de cauză în arbitraj, va fi alimentat cu 7,5% din primii 500 milioane dolari din despăgubirile totale câștigate de companie la Washington (37,5 milioane dolari), plus 2,5% din ceea ce depășește suma de 500 milioane dolari. Acest fond va fi utilizat după eventuala victorie în arbitraj pentru recompensarea managerilor, a angajaților de bază ai companiei și a altor experți care au contribuit la obținerea rezultatului pozitiv, sumele individuale pe care le va încasa fiecare urmând să fie stabilite atunci.

Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, care judecă arbitrajul în care Gabriel Resources cere despăgubiri de 4,4 miliarde dolari statului român pentru blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, a decis că publicul și părțile neimplicate în dispută nu vor avea acces la rapoartele experților prezentate în cadrul procedurii și nici la declarațiile martorilor din proces.

Canadienii de la Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), vor cere mâine, la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni) de la statul român. Compania acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, prin blocarea proiectului minier de la Rosia Montană.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și era, la acea dată, în curs de a declasifica alte 248, pentru a putea fi consultate, utilizate și prezentate ca probe de către părți în cadrul procedurii de arbitraj a litigiului dintre statul român și Gabriel Resources.

Ministerul Finanțelor Publice nu contrazice însă afirmațiile anterioare ale Gabriel Resources, potrivit cărora ANAF a decis, în septembrie, să anuleze procedura de executare silită a RMGC, care viza o rambursare de TVA în sumă de 27 milioane lei efectuată de stat către companie pentru achiziții de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță, rambursare considerată inițial nejustificată de către Fisc.